Catharsis

Stătea un înger al credinţei

Pe zidul cimitirului.

Cântă un imn al năzuinţei,

Deasupra crucii mortului.

Vioara răsuna puternic,

-Ecoul cristalin.

Croia drum sufletul armonic,

Croia un drum senin.

Pe fiecare zid şi piatră

Stătea câte un înger.

Satana din Hades latră,

Cu al lui ţipăt ager.

Cântau miliarde printre pomi;

Al lor este speranţa,

“Lama sabactani?

Eli, lama sabactani?”

Cântau şi-n cer milioane,

Împărtăşind durerea.

Priveam cum câte unul cade,

Accelerând teroarea.

A fi sau a nu fi,

E-aceeaşi suferinţă;

Diferă că n-ai să mai vii

Mort în dreaptă căinţă.